Salvarea în direct!

Iritat de atenţia excesivă şi nejustificată de care s-a bucurat Juan Carlos Toja, viitorul mijlocaş stânga al Stelei, la sosirea în România, am decis să aştern anumite gânduri pe hârtia de ziar. Nu mi-a ieşit aşa cum aş fi vrut, dar măcar am încercat

E greu să scrii de Toja. La cât s-a vorbit despre el până acum, orice cuvânt în plus pare o blasfemie. Columbianul cu CV îndoielnic ne-a invadat în ultima lună. Fiecare ştire sau captură de pe youtube cu el era, de fapt, un alt episod din telenovela verii. „Toha“ sau pur şi simplu „Toja“, oricum pronunţia nu contează. Cum n-a contat nici faptul că nu-l văzusem niciodată pe viu, că nu jucase decât pentru cele o mie de semne ale rubricii de sport dedicate comunităţii columbiene de peste Ocean. Tot ceea ce contează e că a venit! Pentru asta ne-am sacrificat o zi, ne-am enervat că nu veneau pozele cu el de la aeroport, că nu le-am dat la timp pe site! Venise El, deşi nu ştiam exact cine.

N-am mai văzut de mult o desfăşurare de forţe în presă precum cea de ieri. Poate că s-a mers pe ideea că, dacă tot n-avem inundaţii, măcar să le provocăm. În sport, învinşii unui meci reînvie în partida următoare. Mereu există un nou început. Numai că în cazul de faţă am avut de-a face cu Sfârşitul în direct. Nu-mi credeam ochilor privind live-urile televiziunilor de specialitate sau nu în aşteptarea unui fotbalist de nişă. „Bună ziua, Toja întârzie!“ sau „Şi-a pierdut bagajele! Revenim!“. La final, când a prins din zbor un tricou de-al Stelei, urmaşul lui Jim Morrison pe terenul de fotbal abia a catadicsit să zâmbească. Salvarea Stelei era vie, avea chip, deşi imaginile erau în mişcare.

Nimeni n-a avut inspiraţia să trimită o cameră la palat, acolo unde Gigi trăsese cu ochiul invidios la prim-planurile cu noua sa descoperire. Păcat! Ar fi fost interesant de surprins momentul în care Becali îşi şoptea în barbă şi în direct: „Na, că m-am pricopsit şi cu Oha ăsta!“.  Asta chiar ar fi fost o lovitură de presă!

ProSport, miercuri, 6 august

Etichete opinie, ProSport