ce ne mână pe noi în nuntă

Azi, 12 iunie, 12 iulie, am o nuntă. A doua în luna asta, a treia până acum dintr-o listă de vreo 7-8 până în toamnă. În principiu, n-am nimic cu nunţile, dovadă că nici nu m-am grăbit s-o fac pe a mea

Alergătură, restaurant, invitaţii, liste peste liste, maşini, hotel, taxi, băutură, dans, muzică, meniu, bani, daţi şi număraţi la final, fericire, casă de piatră şi casă de marcat, machiat, tuns, frezat, epilat, naşi, socrii, cumnaţi şi cumnate, părinţi, prieteni, ciorbă de potroace, săptămâna de miere, verighete şi tot aşa.

Ştim tot ce presupune, am fost la alţii să (nu) facem ca ei, vrem, ne luăm şi ne fericim. Dacă suntem Chivu, facem şi acreditări pentru presă, fitze, mâncare cât să nu mori de foame, dar la modă etc

Fiecare nuntă cu povestea ei, făcută la rându-i din poveştile mesenilor. Din nunta lui Chivu, spre exemplu, n-a mai rămas altceva decât dansul tribal al lui Gigi. În rest, până şi mirii au fost daţi uitării.

Aici, alte exemple. Până la povestea mea aveţi răbdare. Deşi ştiu că dacă ar citi cineva anume, m-ar întreba: până când???!!!

Etichete nunta, nunti, povesti